Biblioteca – 180
Motto: „La antreaua biblioticei se vor încredinţa păzitoriului pălăriile, bastoanele, mantalile, cortelurile şi cărţile ce vor fi putut avea cu sine cetitorii, aceste lucruri depuse într-un dulapu vor fi înapoiete proprietarilor lor la ieşirea din bibliotică”. Reglement atingătoriu despre organizaţia unei bibliotice publice, 1840
La 9 noiembrie 1839, gazeta Albina românească (an X, nr. 89) publica ştirea că domnitorul Mihail Sturdza (1794-1884) dăruise Academiei, instituţie înfiinţată în iunie 1835, „600 tomuri alese care au a fi începutul pentru înfiinţarea unei biblioteci publice”. Şiragul mărunt de slove dichisite prin care se vestea că Înălţimea Sa „au poroncit a să trimete” cărţile întru folosul şi luminarea spiritelor stă astăzi ca mărturie a unei tradiţii elegante, pe care o preţuim încă şi mai mult, după aproape două secole: donaţia de carte ziditoare de minte şi de suflet.
Prin grija lui Gheorghe Asachi şi a altor personalităţi din elita ieşeană a timpului, gândul princiar s-a întrupat mai apoi într-o bibliotecă gândită ca un sanctuar al memoriei culturale. După cum aflăm din reglementul publicat în buletinul oficial din 24 noiembrie 1840, „[b]ibliotica să va alcătui din o adunare de uvrajuri (opere – n.r.) clasice elineşti şi latine, din o alegire de cărţi franceze, germane, italiene, rosiene (ruseşti – n.r.), greceşti moderne şi moldo-române, din o culegire de uvrajuri seau foi periodice, atingătoare de ştiinţe şi arte”. De altfel, regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Academiei Mihăilene ne dezvăluie o anatomie fascinantă a unora dintre activităţile curente desfăşurate cu statornicie de bibliotecari: principalele mecanisme şi tehnici de valorificare, dezvoltare şi păstrare a colecţiilor, procedurile elementare de catalogare a documentelor şi de inventariere a patrimoniului, conservarea depozitului legal, împrumutul documentelor, schimbul interbibliotecar, programul de funcţionare, conduita utilizatorilor ş.a. Un act administrativ de câteva coloane devine emblema textuală a unei civilizaţii pe cale de a înflori.
Ca prototip al bibliotecilor universitare şi academice din spaţiul cultural românesc, Biblioteca Academiei Mihăilene se ridica la înălţimea aşteptărilor şi prefigura o epocă în care ştiinţele şi artele aveau să remodeleze înţelegerea noastră despre lumea înconjurătoare. Câteva piese inestimabile din tezaurul cultural transmis nouă de personalităţi fondatoare precum Mihail Sturdza şi Gheorghe Asachi pot fi admirate în expoziţia de excepţie organizată la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, în perioada 7-27 noiembrie a.c. Denumită „Arhivele memoriei: Biblioteca Academiei Mihăilene”, expoziţia realizată de Departamentul de Colecţii Speciale ne invită să admirăm lucrări cu care nu se pot mândri multe biblioteci din lume: volume superbe publicate în Occident la finele veacului al XVIII-lea, ediţii în tiraj limitat din opera marelui Voltaire, părinte al Iluminismului, bijuterii tipografice precum Confesiunile lui Jean-Jacques Rousseau, volume ştiinţifice cu ilustrare fastuoasă, din zorii secolului al XIX-lea, realizări editoriale lucrate în tipografia lui Gheorghe Asachi ş.a. Această pledoarie discretă în favoarea educaţiei de foarte bună calitate se armonizează cu aranjamentul pregătit, în cupola Bibliotecii, de specialiştii din Departamentul Indexare. Proiectată ca o călătorie în timp, expoziţia denumită „Literatura de popularizare a ştiinţei în Româniua: din perioada interbelică până în zilele noastre” vă aşteaptă să ne detaşăm de încorsetările realului şi să peregrinăm, preţ de câteva momente, în universul generos al ştiinţei.
Vineri, 8 noiembrie, cu începere de la ora 12, în ziua de mare sărbătoare în care, conform reglementului asachian, „bibliotica va fi închisă”, vă invităm, în Aula BCU, să-l ascultăm pe distinsul scriitor şi profesor ieşean Valeriu Gherghel, care ne va vorbi despre „Cititorul contemporan şi ceremonia lecturii”. Veţi decide dumneavoastră dacă erudiţia atent cântărită se cuvine întregită cu autografele acordate de autor!
Dacă sâmbătă, 9 noiembrie, vor fi premiaţi cei mai activi cititori şi participanţii la concursul de fotografie „Eu şi Biblioteca”, duminică, 10 noiembrie, va fi Ziua Porţilor Deschise. Anul trecut, cam la aceeaşi vreme, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” a fost vizitată, în doar câteva ceasuri, de aproximativ o mie de ieşeni. Aşadar, îi aşteptăm, între orele 10.00 şi 16.00, pe toţi cei ce vor să admire frumuseţea Palatului Fundaţiei „Regele Ferdinand I” şi să asculte câteva poveşti remarcabile, dezvăluite pe durata plimbării prin labirintul surprinzător al Bibliotecii.
În aceeaşi zi, de la ora 18, în Aula BCU, se va desfăşura, în premieră, proiecţia filmului documentar „Jurnalişti în linia întâi (1916-1918)”, realizat de doamna Alina Ţiţei Ioncioaia, în parteneriat cu harnica şi inimoasa echipă de bibliotecari din Serviciul Conservarea Colecţiilor. Dincolo de întâlnirea cu realizatorii şi cu „actorii” (jurnalişti şi istorici de prestigiu), aştept să descopăr ce personaj fabulos e Biblioteca şi le mulţumesc profesioniştilor care lucrează în Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” pentru devotamentul lor impresionant!
Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi