Retorica fiscală non-agresivă

Prin intermediul unui limbaj de catifea venind dinspre Consiliul fiscal înțelegem totuși că stăm realmente cu „garda jos“ în fața unei eventuale recesiuni europene. Date fiind „presiunile pe buget induse de noua lege a pensiilor“, devine „necesară regândirea calendarului de aplicare a acesteia“. De altfel, „Bugetul public 2020 trebuie să semnalizeze că se înțeleg riscurile și pericolele; este bine să se renunțe la unele creșteri de venituri“.

Apoi, colectând venituri fiscale în proporție nepermis de mică (26% pondere în PIB), „a mai reduce taxe și impozite este irațional“. Spre fine de an fiscal, între multele sarcini ale macrodecidentului executiv o regăsim și pe aceea a coordonării seriei de preparative legate de elaborarea bugetului de stat pentru anul următor. Aflat mereu în preajma respectivului proces, având ca temă (legală, de altminteri) să vegheze continuu la fundamentarea prognozei veniturilor bugetului general consolidat și să monitorizeze respectarea regulilor fiscale etc., Consiliul fiscal (CF) trimite frecvent în spațiul public semnale despre mersul lucrurilor în zona bugetară. Dincolo de opiniile și rapoartele sale, ce cuprind (și) recomandări privind politica fiscală curentă și viitoare, cât se poate de importante găsim și intervențiile conducerii CF la sesiuni științifice ori cu prilejul altor evenimente publice.

Faptul că adesea textele comu­nicărilor ne previn că „Opiniile sunt ale autorului și nu implică necesarmente instituțiile cu care acesta este afiliat“ nu înseamnă câtuși de puțin că am avea de-a face cu aspecte care eventual nu ar trebui luate în seamă. Aplecându-ne doar asupra recentei dezbateri a Profesorului Daniel Dăianu, Președintele CF („Investițiile publice și dezvoltarea economică“, „Upgrade Romania“, Crowne Plaza, 2 Oct. 2019), vom putea observa multitudinea de semnale țintind Executivul, lăsând totodată să se întrevadă și pericolele ce ne pândesc.

Ceea ce remarcăm noi aici este faptul că autorul, de altfel cunoscut pentru limbajul său diplomatic, nu vine cu îndemnuri tăioase ori recomandări reci, ci recurge la multiple expresii metaforice/figuri de stil. Evident, odată cu lectura cunoscătorii conștientizează că realitatea macro-financiară nu este una care să se preteze la compoziții idilice, ci mai degrabă aducerii lucrurilor direct în zona legii (responsabilității fiscal-bugetare). De exemplu, când se referă la necesitatea reluării reformei ANAF, ne amintește că aici nimic nu ține de „știința rachetelor“, situația fiind cât se poate de simplă, necesitând doar „digitalizare, trasparență, combaterea evaziunii fiscale și a «tax-avoidance»; declararea tuturor veniturilor și averilor, pedepsirea celor care eludează Fiscul; eliminarea excepțiilor“. Pentru că tema intervenției era legată de „Investițiile publice“, a făcut trimitere și la „treaba de mântuială a unor constructori“. Apoi, introducând în discuție faimoasa OUG no. 114, ne spune că prin acte de acest gen „ne împușcăm singuri în picior“; „legarea taxei de rata de politică monetară – un nonsens, cu forma inițială privind sistemul privat de pensii ce ar fi perturbat enorm piața financiară/monetară arată neînțelegerea unor mecanisme de bază ale economiei“. Alte păcate bugetare, astăzi, la români: stăm cu „garda jos“ în fața unei eventuale recesiuni europene; a avut loc „umflarea administrației publice“ (risipa banilor la nivel local); se promite „luna de pe cer“ (populism deșănțat). În legătură cu un Fond de Dezvoltare, care trebuie văzut drept „vehicul de mobilizare de resurse pentru infrastructură“, va trebui ca nu cumva să „punem toate ouăle în acelasi coș“.

Până la a veni cu asemenea formulări, Președintele CF a analizat mai mulți indicatori, oferind și detaliile care se cuvin (http://www.consiliulfiscal.ro/Investitiile%20publice%20si%20dezvoltarea%20economica.pdf). În orice caz, pentru a nu se „scăpa hățurile din mână“, dezechilibrând economia și mai tare, Academicianul Dăianu reține că date fiind „presiunile pe buget induse de noua lege a pensiilor“, devine „necesară regândirea calendarului de aplicare a acesteia“. De altfel, „Bugetul public 2020 trebuie să semnalizeze că se înțeleg riscurile și pericolele; este bine să se renunțe la unele creșteri de venituri“. În fine, colectând venituri fiscale în proporție nepermis de mică (26% pondere în PIB), „a mai reduce taxe și Totuși, tonul optimist nu este ex­clus cu totul: „România este în UE, nu suntem singuri în calea intemperiilor. Dar trebuie să ne ajutăm noi în primul rând!“.

Exit mobile version