Maia Sandu: „E o politică periculoasă să încerci să te sprijini pe un Guvern corupt“

Maia Sandu, liderul coaliţiei pro-europene ACUM, din Republica Moldova, a fost săptămâna aceasta în Iaşi să se întâlnească cu studenţii basarabeni ce studiază le Iaşi şi pentru a-i îndemna să voteze la alegerile parlamentare de duminică. 

„Nu există alegeri mai importante decât acestea“, le-a spus Maia Sandu, care a pierdut la mustaţă alegerile prezidenţiale din 2016, acuzându-l pe Igor Dodon şi conducerea statului că au falsificat rezultatele. Într-un interviu pentru „Ziarul de Iaşi“, aceasta discută despre situaţia din Basarabia, unionism, alegerile din weekend şi relaţia cu autorităţile din România.

– Unul dintre punctele pe care vi le-a contestat Igor Dodon în timpul campaniei electorale era faptul că dumneavoastră aveaţi şi cetăţenie română pe lângă cea moldovenească. Aţi spus printre altele că nu priveşte pe nimeni relaţia dumneavoastră cu Româ­nia, că e o situaţie de simţăminte personale, dar aţi spus în schimb şi că sunteţi conştientă că dacă ajungeţi preşedinte al ţării veţi conduce o ţară care nu este preponderent unionistă. Cum s-au schimbat lucrurile din 2016 până acum? S-au schimbat în vreun fel?

Maia Sandu – Cel puţin sondajele arată că încă nu avem o populaţie majoritară care ar sprijini dezideratul unirii şi chiar dacă eu cred că a crescut probabil ponderea în comparaţie cu 2016, noi ne confruntăm cu o situaţie mai urâtă. Oamenii care împărtăşesc valorile româ­neşti, unioniştii, dar şi cei care sunt doar proeuropeni, aleg să plece din ţară din cauza guvernării proaste, a corupţiei, a lipsei statului de drept. Nu mai văd nicio perspectivă pentru ei acum în Republica Moldova şi de aici riscăm să ajungem în situaţia în care nu vom mai avea o masă critică de oameni care să voteze pentru democraţie şi va creşte ponderea celor care cred că democraţia este de vină pentru sărăcie şi corupţie. Asta este dramatic. Şi foarte supărător este faptul că această guvernare încearcă să împiedice votul concetăţenilor noştri care au plecat peste hotare, în special cei care au plecat cu paşapoarte româneşti, care au cetăţenie română şi nu şi-au extins valabilitatea paşapoartelor Republicii Moldova. Ei acum s-au pomenit în această capcană când nu sunt lăsaţi să voteze.

– Cum vedeţi situaţia din diasporă? Am văzut că Guvernul a anunţat că va deschide 25 de secţii în plus faţă de ultimele alegeri, când ştim ce greu le-a fost multora să voteze. A făcut-o doar de ochii lumii?

M.S. – A deschis secţii de vot în plus, dar nu acolo unde locuiesc cei mai mulţi moldoveni. Noi şi reprezentanţii diasporei am oferit calcule în funcţie de rezultatele participării la alegerile prezidenţiale, dar Guvernul a decis să deschidă aceste secţii de vot în altă parte. Dar cel mai grav este că jumătate de milion de oameni, din estimările noastre, nu vor putea să voteze pentru că paşapoartele lor, emise de instituţiile Republicii Moldova, au expirat şi guvernarea nu i-a anunţat din timp că va schimba regulile. La toate alegerile precedente oamenii au fost lăsaţi să voteze cu paşapoarte expirate. Ei folosesc paşapoartele româneşti acolo unde sunt, nu au avut nevoie de cele moldoveneşti şi acum, cu două săptămâni înainte de alegeri, lor li se spune că nu mai pot vota cu aceste paşapoarte. Deci marea majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova, care au şi cetăţenie română, nu vor fi lăsaţi să voteze în aceste alegeri. Puteţi să vă imaginaţi care vor fi consecinţele acestor decizii ilegale, pentru că ei sunt cetăţeni şi trebuie să le fie recunoscut dreptul la vot. Evident, decizia bate în special pe votul pro-european, pe cel pro-românesc.

– Am remarcat faptul că în special în momentul 2016, dar şi din 2016 încoace, diaspora moldovenească, împreună cu cea românească, au început să se coaguleze în tot felul de grupuri de acţiune, motivaţionale. E vorba de oameni care nu şi-au uitat rădăcinile, care nu au uitat de unde au plecat. Aţi resimţit lucrul acesta, lucraţi îndeaproape cu ei sau simţiţi mai degrabă deznădejde din partea lor?

M.S. – În diasporă am resimţit acest lucru şi chiar la întâlnirile pe care le-am avut de curând în ultimele săptămâni în câteva oraşe din Italia, Franţa, Irlanda, Marea Britanie, unde au venit şi cetăţeni doar ai României, pe lângă cei mol­doveni, şi am văzut acolo pe viu cum se lucrea­ză între aceste comunităţi. Da, bineînţeles că ne bucură acest lucru.

Alegerile din 2016 au fost fraudate

– Au existat mai multe analize legate de momentul alegerilor prezidenţiale din 2016, în care dumneavoastră aţi fost numită fie un candidat ce a fost prea mult pentru cât putea să suporte democraţia moldovenească de atunci, fie unul care nu a fost îndeajuns. Privind acum în urmă, vă reproşaţi ceva în mod special în legătură cu momentul 2016 sau consideraţi că a fost o platformă bună, un moment bun pentru viitor?

M.S. – Noi considerăm că acele alegeri au fost fraudate, că rezultatul nostru a fost mult mai bun decât l-au prezentat instituţiile oficiale ale Republicii Moldova. Au fost o serie de abuzuri comise pe care noi le-am raportat şi în instanţele de judecată, pe care am ajuns să le discutăm şi la Curtea Constituţională, dar un lucru a fost foarte clar: am fost candidatul incomod pentru clanul de hoţi de la guvernare. Pentru că asta se întâmplă în Republica Moldova, puterea este controlată de un grup de oameni care sunt implicaţi în scheme de corupţie şi care au ca scop propria îmbogăţire, protejarea averilor pe care le-au acumulat în mod ilicit şi sunt preocupaţi să nu ajungă să răspundă într-o zi în faţa legii. Nu cred că excesul de democraţie sau viziunile pro-europene au fost motivele pentru care rezultatele alegerilor au fost altele decât cele care au fost.

– Cumva situaţia pe care o descrieţi o resimţim şi noi în România. Care este relaţia coaliţiei ACUM cu guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti?

M.S. – Păi vedem că Partidul Democrat are o relaţie foarte bună cu Partidul Social Democrat din România. Uneori am impresia că PSD-ul învaţă din experienţele proaste ale guvernării de la Chişinău, dar am văzut de-a lungul timpului şi sprijin financiar oferit atunci când Uniunea Europeană şi alţi parteneri de dezvoltare ai ţării nu considerau că trebuie sprijinit acest Guvern din cauza abuzurilor pe care le-a comis. Am fi vrut să vedem o condamnare mai dură a deciziei Guvernului de la Chişinău să anuleze alegerile din municipiul Chişinău anul trecut şi vrem să vedem mai mult sprijin pentru procesul democratic în Republica Moldova din partea Bucureştiului. E o politică periculoasă să încerci să te sprijini pe un Guvern corupt la Chişinău în lupta împotriva Moscovei, nu ai cum să câştigi o asemenea luptă. Pentru că un Guvern corupt la Chişinău înseamnă subminarea şi mai mult a instituţiilor statului, înseamnă vulnerabilizarea şi mai mult a statului şi de acest lucru se bucură doar regimul de la Kremlin şi cam atât.

– Aţi observat probabil că organul de propagandă al Rusiei în România, Sputnik, laudă excesiv activităţile pe care le face guvernul Dăncilă, în special cele care au o anumită temă antieuropeană, chiar dacă nu sunt făţiş antieuropene. Nu vi pare că, pe alocuri, Bucureştiul a început să facă, chiar şi involuntar, jocurile Moscovei?

M.S. – Dumneavoastră sunteţi într-o măsură mai bună să judecaţi aceste lucruri. Noi, evident, suntem supuşi unei propagande masive din partea ruşilor şi Sputnik-ul este unul dintre instrumentele importante, cu toate că la noi există canale de comunicare ale lor care sunt şi mai dăunătoare. Vreau să cred că nu se va întâmpla nimic grav, că autorităţile de la Bucureşti vor menţine România în familia europeană şi că vor respecta în continuare valorile europene ale societăţilor democratice. Vreau să mai spun că pentru noi, cei din Republica Moldova, este extrem de important să avem un exemplu bun aici, cum ar fi lupta împotrva corupţiei sau justiţia independentă. Acestea sunt exemplele pe care le aducem noi atunci când discutăm cu alegătorii noştri care sunt cumva disperaţi şi unii dintre ei cred că nu se mai poate construi un stat de drept, că nu suntem suficient de puternici ca să ne luptăm cu hoţii, cu corupţia, şi atunci e foarte util când putem să aduce drept exemplu experienţa României. Acum, în ultimele luni, e mai greu să aducem acest exemplu că şi aici se dau lupte între politic şi instituţiile justiţiei, de combatere ale corupţiei, care încearcă să îşi păstreze independenţa.

– Am început să ne asemănăm poate mai mult pe anumite paliere pe care înainte nu semănam.

M.S. – E o dovadă în plus că suntem fraţi, dar cred că putem să venim cu dovezi de alt ordin ca să confirmăm faptul că suntem la fel.

Uniunea Europeană este dezamăgită de noi

– V-aţi gândit să susţineţi în mod public un partid românesc la alegerile europarlamentare care urmează acum în mai şi, de ce nu, eventual să negociaţi un loc eligibil pentru un candidat de la dumneavoastră cu dublă cetăţenie care să vă poată apăra mai bine interesele la Bruxelles?

M.S. – Noi facem parte din Partidul Popular European şi avem parteneri aici în România, este vorba despre PNL, dar avem relaţii foarte bune cu USR şi PLUS. Chiar de curând am avut discuţii cu preşedinţii acestor trei partide şi am obţinut încurajări că ne vor sprijini, vor face tot ce le stă în puteri astfel încât Republica Moldova să rămână un stat democratic şi să continue să meargă pe calea integrării europene. În rest nu ne-am gândit la candidaţii noştri pe listele partidelor din România, dar suntem siguri că toţi cei care vor fi aleşi pe listele acestor partide vor reprezenta şi interesele Republicii Moldova.

– Doar ai acestor trei partide.

M.S. – Exact, cel puţin cu acestea comunicăm acum.

– Cred că sunteţi de acord cu mine că asupra Republicii Moldova există un fel de revendicări de istoric comun din partea României, există cele similare ale Rusiei, care e peste tot şi alimentează şi problema Trans­nistriei, iar Basarabia e un spaţiu de frontieră în NATO şi Rusia, între UE şi Rusia, existând un climat de tensiune continuă. Nu credeţi că le convine tuturor jucătorilor această situaţie – ca ţara să nu fie stabilă, să nu fie o graniţă clară unde se termină democraţia şi începe Rusia? Simţiţi că cei care ar putea să oprească această instabilitate nu îşi dau interesul 100%?

M.S. – În cazul Rusiei e foarte clar, îşi doreşte să ne păstreze într-o zonă gri, în care se întâmplă tot felul de lucruri ilegale. Rusiei îi convine să avem o guvernare care îşi zice pro-europeană, dar care nu este aşa şi doar discreditează parcursul pro-european, doar slăbeşte sprijinul popular pentru modelul european de dezvoltare. Rusiei îi place situaţia în care partenerii occidentali alocă nişte bani în Republica Moldova, dar ei continuă să aibă influenţa. Acelaşi lucru şi-l doresc şi politicienii corupţi de la Chişinău, le place să poată să schimbe toate regulile jocului, să anuleze alegeri dacă nu le convine rezultatul, să fie ei stăpâni acasă şi nicidecum să existe lege, stat de drept, aşa încât cu toţii să se supună aceloraşi reguli. E clar că pentru partenerii din Occident situaţia este complicată, mai ales că avem şi Ucraina, unde lucrurile nu s-au clarificat. Eu cred că soarta Republicii Moldova depinde şi de ce se va întâmpla în Ucraina, dacă va rezista şi nu va cădea totalmente sub influenţa Rusiei. Dacă nu va rezista, lucrurile se vor complica şi mai mult pentru Republica Moldova. Nu putem să avem prea multe pretenţii la Bruxelles, din partea Uniunii Europene. Anii precedenţi au arătat că UE a investit masiv, şi financiar, şi la nivel de discurs în Republica Moldova, şi dacă guvernările de acolo erau responsabile, astăzi eram altundeva cu siguranţă. UE este dezamăgită, cum sunt şi cetăţenii Republicii Moldova, de tot ce s-a întâmplat şi acum, evident, privesc mai rezervat în raport cu ceea ce se întâmplă. În cazul României nu îmi este foarte clară atitudinea autorităţilor, a partidului de la guvernare, cum vede securizarea sau – ştiu eu – îmbunătăţirea lucrurilor la hotarul cu Republica Moldova. Sau care este în general planul, pentru că dacă nu reuşim să construim o societate democratică, atunci riscurile nu sunt doar pentru noi, cei care locuim acolo, ci sunt şi pentru România.

– Dacă mâine ar fi negocieri la Bruxelles, iar dumneavoastră aţi fi din coaliţia care conduce Republica Moldova şi se pune problema semnării tuturor tratatelor de pre-aderare în UE cu condiţia să găsim o soluţie pentru că Transnistria să nu facă pasul ăsta cu Republica Moldova, aţi fi de acord?

M.S. – Nu există soluţie rapidă, uşoară, pe problema transnistreană, pentru că soluţionarea definitivă depinde de poziţia puterilor mari, a SUA, UE şi Rusia, şi pentru soluţionarea acestei probleme e nevoie de o oportunitate geopolitică. Sunt lucruri care pot fi făcute între timp – de exemplu o guvernare responsabilă la Chişinău care să nu participe la schemele de corupţie împreună cu regimul de la Tiraspol, pentru că asta se întâmplă acum. Dacă am avea o guvernare responsabilă, s-ar mişcora posibli­tăţile acolo. Dacă nu am cumpăra energie elec­trică din Transnistria atunci nu i-am susţine, că asta se întâmplă acum, Guvernul ne impune să cumpărăm energie electrică de acolo şi prin asta susţinem regimul de la Tiraspol. Deci sunt multe lucruri pe care poate să le facă guvernarea de la Chişinău, dar sunt şi lucruri pe care să nu poată să le facă. Cred că o soluţie ar fi ca UE să fie prezentă în această zonă de conflict, să înlocuiască aşa-zisele trupe pacificatoare ale Rusiei, care sunt trupe de ocupaţie, şi cred că am putea să găsim o soluţie temporară, cum s-a întâmplat şi în alte ţări din Europa, atunci când o parte din ţară a aderat şi pentru o parte s-a găsit un statut special care sperăm să se rezolve cu timpul.

Interviu realizat de Cătălin HOPULELE